O scrisorică de amor

Iubitul meu de la Ecuator,
Ieri mi-ai trimis o scrisorică de amor, 
Am s-o păstrez ca pe un giuvaer, 
O voi săruta mereu cu drag și dor.

Mi-ai scris că mă iubeşti nespus 

Și că-mi vei fi pe veci supus, 

Eu ți-am promis că nu te voi da

Pe nimeni altcineva, 

Că voi fi doar a ta, frumosul meu;

Iubirea noastră-i ca un decolteu, 

Se bucură mult sufletul meu 

Când e lipit de sufletul tău!

Cerul fericirii noastre 

Nu-i niciodată acoperit de nori, 

Când mă iei de subsuori, 

Se-aprind luminile pe cer în zori,

În nopţile înfrigurate 

Mă bucur de îmbrățișările-ți calde,

Când mă săruți, mă faci să simt

Că pot să zbor...

Frumosul meu de la Ecuator,

Iubirea noastră e ca un covor 

Fermecat, cu care trecem 

Peste Munţii de bazalt 

Când tristeţea ne dă târcoale, 

Noi bem din vinul iubirii 

Cu pocale aurite, 

Inimile noastre sunt nedespărțite;

Tu iubite, mă faci fericită 

În fiecare clipă, sunt 

Ca o mică tulipă pe care o iubești, 

Pe care o-ngrijești cu mare atenție;

Tu nu ai nicio pretenție, 

Nu îmi ceri nimic,

Faci totul din iubire, 

Mă ții pe linia de plutire,

Ești aerul curat, pe care îl respir,

Ești ca un parfum de trandafir 

De care nu mă satur niciodată...

Mă voi lăsa purtată 
De valul iubirii tale

Prin Țările Orientale, 

Prin Europa, peste tot în lume,

Voi purta al tău nume cu mândrie,

Căci îți voi fi mireasă pe vecie!

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis

Din Volumul - Anotimpuri 

Armonie

În primăverile calde,
Mult așteptate,

Razele lunii
Se oglindesc în ape

În fiecare noapte,

Când stelele strălucesc

Florile dorm liniștite, 

În fiecare dimineață 
Se trezesc fericite.

Când păsările zboară,

Se-aud cântece de chitară

Pe maluri de timp uitate,

Îngerii din cer coboară

Făcând să dispară 
Orice clipă amară;

Când trăiești în armonie,

Nu trebuie să plătești chirie

Pentru un strop de iubire,

Sau pentru un gram 
De fericire...

Când știi să trăiești frumos,

Nimic nu ți se pare dureros,

Iubirea îți dă putere

Să treci de momentele grele;

Dacă iubești, vei fi iubit,

Vei avea tot ce-ai dorit,

Fericirea îți va fi 
Acoperiș zi de zi,

Nu te va ninge, 
Nu te va ploua,

Dragostea te va apăra 
De vremea rea,

Va fi arma ta, 
Pe timp de pace,

Pe timp de război... 

Dragostea e frumoasă-n doi,

Trebuie împărțită, prețuită,

Dorită... primită cu drag

Cu flori în prag,

Căci e ca un bumerang,

Dacă te porți urât cu ea, 

Se va răzbuna... Și-atunci

Va fi vai de viața ta!

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis

Din Volumul - Anotimpuri 

Mai presus de orice

Și te-am iubit cu sufletul curat,

Și te-am urât când ai plecat,

Cu foc te-am blestemat

Să mă iubești pe timp nelimitat;

Și te-am mințit de multe ori

Că te iubesc până la nori,

Te iubeam până dincolo de zări,

Până la capăt de Infinit;

Și te-am iubit... și te iubesc,

Lui Dumnezeu mărturisesc

Că nu pot să trăiesc fără iubirea ta,

Că mi se pare viața grea;

Inima mea bate numai pentru tine,

Nu îmi e bine când ești departe,

Te caut prin visele-mi de noapte,

Prin apele tulburate
Ale oceanului iubirii,

Pe potecile dezamăgirii;

Te iubesc, mai presus 
De orice lege a firii,

Mai presus de orice;

Te rog, nu mă-ntreba de ce,

De vină e iubirea 
Care nu-mi dă pace,

Care mă ține ca pe ace;

Mi-e sufletul întristat, 

Căci ești la capătul lumii,

Eu am rămas în mijlocul furtunii,

Universul meu e tulburat,

Dar te iubesc cu-adevărat!

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis

Din Volumul - Anotimpuri