Oraşul fericirii

Un uragan neaşteptat,
A tulburat liniştea
Unui oraş uitat;
De-atunci, s-a trezit
La viaţă întreaga fire,
În ochii oamenilor
Trişti de altădată
Se vede-o mică strălucire.

În fiecare dimineaţă se-aud
Clopotele care bat până-n amurg
Pentru Temutul Demiurg,
A toate Creator;
Soarele a răsărit,
Florile au înflorit,
Timpul trecut,
S-a contopit cu cel prezent.

Oraşul vechi uitat de lume,
Are un nou nume,
De fapt renume: ,,Oraşul fericirii’’
Care a fost creat prin puterea iubirii.


 © Crisastemis
Din Volumul - Iluzii și deziluzii

Un Univers înlăcrimat

O dimineaţă fără soare,
O zi fără de culoare,
O noapte tăcută fără visare,
O nesfârşită aşteptare.

Un cer înnorat,
Un pământ crăpat,
Un suflet nevinovat,
Un Univers înlăcrimat.

Porţi închise,
Telegrame, recipise,
Zări necuprinse,
Telefoane fără fise.

Păsări rănite,
Cuiburi de berze părăsite,
Linişte ca de mormânt,
Niciun cuvânt.

Tăceri apăsătoare,
Nepăsare,
Indiferenţă prea mare,
Alunecare de teren,
Un fior de iubire peren.

© Crisastemis
Din Volumul - Iluzii și deziluzii

Confuzii

Ploi, secetă, furtună,
Vreme rea sau bună,
O cunună de stele,
Un snop de nuiele,
Tineri îmbătrâniţi,
Bătrâni posomorâţi,
Porumbei răniţi,
Lăstari vestejiţi.

Laşitate,
Inegalitate,
Absurditate,
Timpane sparte,
Speranţe moarte.

Inimi nevindecate,
Suflete disperate,
Minți căpiate,
Fețe fardate,
Secrete ferecate,
Gânduri necurate;

Iubiri abandonate,
Fericiri blocate,
Uşi blindate,
Mii de lacăte.


© Crisastemis
Din Volumul - Iluzii și deziluzii