Crisastemis / Tot ce mi-a rămas

Tu eşti Doamne

Tot ce mi-a rămas,

Aud mereu al Tău glas

Care mă îndeamnă

Să nu-mi fie teamă,

Să merg mai departe

Oricât mi-ar fi de greu;

Braţele tale mă cheamă

Să mă adăpostesc

Sub acoperământul Tău Regesc.

Tu Ești Stăpânul
 sufletului meu,

Rază caldă de soare
În inima mea mereu;

Eşti un Astru strălucitor,

Cerul se-ntinde ca un covor

Când Tu păşeşti uşor pe norii de pluș;

În fiecare zi-Ți faci palmele căuş

Şi ne dai să bem din ele Apă Vie,

Tu nu ne ceri chirie 
Pentru că locuim

pe-acest Pământ, 

Duhul Tău Sfânt 

este în noi, 

Copiii buni ai Tăi.

Tu eşti Doamne tot ce mi-a rămas,

Alături de Tine fac în fiecare secundă

Un pas înainte spre viitor,

Cu Tine urc pe Scara Fericirii,

Tu mă fereşti de prăpastia dezamăgirii.

Cu bunătatea-Ți de neegalat 

Ranile toate mi le-ai vindecat,

Când sufletul mi-a fost tulburat

Viața mi-ai înseninat,

Niciodată nu m-ai condamnat 

Când am făcut câte un mic păcat, 

Tot mereu m-ai ajutat;

M-ai învăţat să merg pe drumul drept,

Tu, al lumii Înţelept;

Doamne, Tu eşti tot ce mi-a rămas,

Te preamăresc în fiecare ceas,

Îţi mulţumesc din toată inima,

Tu eşti Lumina mea,

Eşti Viaţa, Adevărul, Dreptatea mea!

Toate drepturile rezervate 

© Crisastemis

Din Volumul - Pe aripi de vis