duminică, 10 februarie 2019

Vise în culori

Aseară, am creat punți de legătură,
Mi-am luat inima în dinți,

Am pornit pe arătură 
Ca să ajung în pădure pe scurtătură,
Să fac o scorbură într-un copac
În care să ascund un gram de fericire
Și-un kilogram de iubire vrac.

Timpul iute, dar posac,
Mi se părea că-i un gândac,
Lumea a devenit din ce în ce mai mică,
O furnică a călcat pe o urzică
Și-a început să plouă tare din senin.

Mi-am făcut o umbreluță 
Dintr-o ramură de măslin
Și din câteva frunze de dafin,
Am stat puțin de vorbă cu vântul
Până când s-a oprit potopul.

Am luat telescopul și m-am uitat
Pe cerul întunecat,
O steluță încerca să se aprindă,
Gândul mi-era la o cafea aburindă
Căci nu mai era mult și se lumina de ziuă.

Am bătut apa în piuă
Până la ora șase în zori,
În față mi-a apărut
O grădină plină cu flori
Cum nu am mai văzut nicăieri;

Am zburat până aproape de nori
Pe aripi largi deschise de cocori,
Am râs cu poftă ca alaltăieri
Când mi-am adus aminte
Că-n fiecare seară am vise în culori.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Puterea iubirii infinite

Dor de tine

În prag de seară, când răsare luna,
Se dezlănțuie furtuna,
Amintiri vechi ies la lumină,
Stele îmbrăcate în mătase fină
Se plimbă de la Nord la Sud;

Parcă aud glasu-ți dulce cum mă cheamă,
Scot fotografia cu noi doi din ramă,
Îți dau un pupic pe botic
Ca și cum aș pune o bezea pe-un plic.

Adorm cu tine în gând spre dimineață
Când rândunica cea fâșneață,
Prietena-mi sinceră, nu hoață,
Își face apariția la geam.

Parcă ieri eram copii,
Nu ne temeam de iernile geroase, argintii,
Ne bucuram de țurțurii de gheață
Și de bulgării de zăpadă, ca de jucării.

Azi nu mai e nimic la fel,
Timpul trece în grabă,
N-are treabă cu nimeni,
Nu-i pasă de nimic...
I-aș da c-un polonic în cap câteodată,
Dar nu e vina lui că viața ne este limitată!

Mi-e dor de tine mai mult ca niciodată,
Am rupt jumătate din hartă
Doar ca să nu mai văd distanța dintre noi,
Dar știu că te vei întoarce înapoi
Odată cu primăvara.

Iubirea e comoara sufletelor noastre,
Sentimentele profunde, frumoase, 
Nu vor păli ca florile din glastre,
Mai avem multe bucurii de împărțit,
Povestea noastră va avea final fericit.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Puterea iubirii infinite