În spatele zidului tăcerii 💔

Ce pot să-ți spun, 

Când crivățul nebun

S-a instalat în sufletul meu bun,
În această iarnă crudă
Care îmi răscolește 
Amintirile cu tine?

Vrei să te mint că îmi e bine?

Pot să zâmbesc, 

Când ochii-mi plâng 

Din cauza singurătății?

Lacătele porții iubirii sunt închise,

Brațele fericirii 

Nu mai sunt larg deschise,

Luminile sunt stinse în Univers;

Te caut în fiecare fapt divers,

În pagini de ziare, de reviste,

Te caut în nopțile-mi triste,

Merg pe anumite piste 

Ca să te găsesc,

Dar pașii mei se rătăcesc

Pe drumuri pe care 

Nu le cunosc îndeajuns;

Se pare că nu ți-a fost de-ajuns 

Iubirea mea,

Ai rămas în lumea ta, 

Rece ca gheața,

Căldura dragostei 

Nu prea îți face bine...

Oare ți-e frică de mine, 

De fiorii pe care ai putea să-i simți

Dac-ai primi îmbrățișările 

Mele fierbinți?

Oare ochii tăi cuminți,

Nu vor să vadă ochii mei blânzi?

De ce te-ascunzi 

În spatele zidului tăcerii

Și fugi de clipele plăcerii 

Pe care doar iubirea 

Ți-o poate oferi?

Tu nu știi să ierți, nu poți iubi? 

Ok... nu te grăbi 

Să îmi răspunzi,

Te las să te scufunzi 

În somnul dulce

De amiază... sau de noapte;

Am să-ți trimit 

O rază de soare la pachet,

Și o steluță albă, 

Ca să ți-o pui pe umărul drept.

Am să te-aștept pe Strada Fericirii

Când salcâmii vor înflori,

Când pe Cerul Iubirii nu vor mai fi

Nori negri sau cenușii.

✍️ © Crisastemis

Din Volumul - Dincolo de cuvinte