Un salt în timp

Mi-am agățat iubirea 

De-o ramură verde de măslin,

Căci furtunile vin 

Fără să anunțe pe cineva,

Am să-mi ascund emoțiile după perdea,

N-am să deschid nimănui ușa 

Când vântul rece va sufla.

Nu-mi plac doamnele toamne hâde 

Cu alunițe ca niște dude uscate

Pe fețele machiate, pe frunțile ridate;

Nu vreau să car în spate

Cărți cu povești neterminate

Despre dâre de noroi, copaci goi

Sau păsări care pleacă, 

Nu mă simt în largul meu

În lunile cu ceață sau cu promoroacă.

Mi-am pus dorul pe o cracă de gutui,

Am pornit hai-hui pe cărărui de munte

Ca să stau departe de chestiile mărunte

Care-mi pun fire cărunte pe tâmple 

Și-n păru-mi lung de abanos;

Am să fac un salt în timp 

Ca să ajung în mirificul anotimp,

Primăvara, zâna cu chip frumos.

Vreau să aduc lumii prinos 

Flori de aur parfumate, 

Să pictez pe zările minunate 

Un soare care străbate pământul 

Într-o secundă,
Îmi doresc să stau 
pe-o undă de fericire 

Până la sfârșitul zilelor mele;

Ploi de stele-aș vrea să cadă 

Peste poezia-mi dragă în care iubirea

Nu e soră cu nefericirea;

Mi-aș dori ca nemurirea 
să fie visul oricui,

Să nu-și pună nimeni pofta în cui

Când e vorba de plăcere;

Eu mi-am golit sufletul de durere,

Am uitat gustul de fiere,

Dumnezeu mi-a dat putere multă 

Ca să pot trece peste orice clipă cruntă.

Mi-am pus destinul în mâinile tale

În iernile infernale cu zăpezi cât casa,

Mireasa ta am fost, tu mi-ai fost adăpost

Și-mi ești în continuare, 

Miracol, magie, splendoare, 

Cărare dreaptă spre Infinit;

Tu, Eros cel vestit, 

Chiar dacă ți-am greșit

M-ai iertat si m-ai iubit, 

M-ai dojenit ca un părinte,

Zeci de jurăminte ți-am făcut,

Nu te-am urât, nu m-ai urât,

Multe drumuri am străbătut împreună;

Mi-ai dat o mână, ți-am dat inima mea,

Mi-am irosit tinerețea 

Contemplând figura ta,

Pe un piedestal de diamant te-am pus

Când sufletu-mi ți-era supus. 

Azi, ape tulburi, ceasuri rele 
În universu-mi plin de culoare nu-s,

Privesc în sus spre cerul de azur, 

Nu-i nimeni în jur...

E doar luna, deasupra mea,

Mă învăluie-n lumina sa;

Pe Dumnezeu Îl preamăresc,  

Ție Eros, îți mulțumesc,

Sunt fericită că trăiesc!

Poate-ntr-o zi senină 

Iar o să te iubesc!

Autor ✍ Crisastemis 

Din Volumul - Muguri de iubire