Universul Iubirii

Punctele noastre cardinale
S-au întâlnit de multe ori
Când ne-a apărut iubirea în cale,
De-atunci, am trăit doar clipe ideale.

Uneori, eram sălbatici
La fel ca o furtună,
Ne iubeam pe sub razele de lună,
Apoi ne luam de mână
Şi porneam în lumea noastră nebună.

Zburam pe cerul de opal
Creând un limbaj universal
Ce începea cu verbul „A iubi”
Şi se sfârşea cu verbul „A împlini”.

Tu-mi împlineai visele,
Eu îţi făceam frumoase amintirile,
Ne bucuram de tot ce trăiam,
La braţ cu iubirea, peste tot mergeam.

Noaptea, printre stele ne rătăceam,
Pe muzica sufletelor noastre dansam,
Cu întregul Cosmos ne îmbrăţişam,
Cu iubirea divină ne hrăneam,
Cu stropii de ploaie ne îmbătam.

Ne clădeam noi Universuri,
Vroiam să dăm iubirii alte sensuri,
Ne erau inimile pline de versuri
Ce le rosteam în gând,
Dar ajungeau de la cer,
Până pe pământ.

Povestea noastră de iubire
Nici azi nu s-a sfârşit,
Plutim împreună prin Infinit,
Iubirea noastră ne e scut,
Ne apără de tot ce e urât.

Iubirea noastră are început,
Dar nu va avea sfârșit,
Vom trăi fericiți în Universul Iubirii
Pe care inimile noastre l-au clădit!


© Crisastemis
Din Volumul - Printre nostalgii / 2016