Fără contuzii, fără dureri

Iubindu-te atât de mult
Am reușit să nu mă scufund
În niciun ocean de lacrimi,
Am stat departe de patimi,
N-am croșetat iluzii,
N-am avut contuzii, nici dureri,
Nu m-am lovit de ziduri clădite din tăceri,
N-am mers pe drumuri spre nicăieri.

Iubindu-te cu patimă și dor,
Am învățat să mă înalț spre cer, să zbor,
Am trecut ușor peste Puntea suspinelor,
Mi-au fost zilele sărbători,
Parfum de flori înmiresmate
Am presărat în poeziile-mi toate,
Chiar și când erai plecat departe
Te simțeam atât de-aproape!

Iubindu-te, fiindu-ți credincioasă,
Viața mi-a fost mult mai frumoasă,
Am fost, sunt fericită ca o mireasă,
Mi-am pus inima pe masă
Și sufletul pe tava ta
De când ai apărut în calea mea.

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Gânduri printre rânduri