Tot mereu...

Pe tine te iert, pe mine mă cert,
Căci te iubesc prea mult.
În mine-i un tumult de sentimente;
Te port în suflet și în gând,
Mi-aud inima bătând
Când ești în preajma mea,
Nici dac-aș vrea
Nu cred că aș putea să te uit vreodat'.

Pe tine te doresc ca pe o apă de izvor
Când sufăr din prea mult dor,
Parfumul tău amețitor
E asemănător cu cel al trandafirilor,
Viața mi se pare Rai
Când în brațele-mi iubitoare stai,
Habar n-ai că datorită ție trăiesc!

Pe tine te pun pe primul loc,
Ești ca trifoiul aducător de noroc,
Focul iubirii arde-n mine cu putere
Nu doar în clipele efemere,
Ci tot mereu, iubitul meu...
Pe tine, eu, te vreau mai mult ca niciodat',
Frumos bărbat cu suflet imaculat!

Autor ✍ Crisastemis
Din Volumul - Gânduri printre rânduri