Iubito, de ce te porţi
Cu mine mişeleşte?
Răceala ta, ca un pumnal
În suflet mă loveşte,
Durerea creşte,
Dar nu mă nimiceste;
Lipsa ta mă nelinişteşte,
Un fulger parcă mă trăsneşte
În moalele capului,
Dar mă doare-n cot şi în călcâi!
De nu vrei să rămâi
Iubirea mea dintâi,
În urma mea te voi lăsa
Ca pe iarna cea mai grea!
© Crisastemis
Din Volumul - Iluzii și deziluzii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu